Feeds:
Posts
Comments

Archive for September, 2008

Ieri mi-am vazut un coleg cantand la muzicuta , muzicuta semanand foarte bine cu o caseta pentru joc pe televizor, era galbena. Brusc, mi-am amintit de vremurile in care posedam “joc pe televizor” sau terminator. Cred ca stiti despre ce vorbesc. Daca nu, va improspatez memoria.

Sunt jocurile acelea in care bagai o discheta de cele mai multe ori in culori tipatoare, cu scris chinezesc, printre care spuneau ca ar contine 10 jocuri dar defapt contineau 3, si eventual cu cate o poza. Tot aditional la jocul asta mai primeai si un pistol.

La mine a fost altfel, adica eu spre deosebire de ceilalti copii care se rugau o saptamana de parinti sa le ia jocul si care isi strangeau banii de pachet sa-si ia dischete, eu n-am zis nimic. Nu eram foarte pasionata, dar tata era; Si intr-o zi l-am gasit la televizor cu “pistolul” in mana impuscand ratele, si daca nu le nimerea incepea un caine sa rada de el, jocul se numea “Duck Hunt”.

Si uite asa m-am ales cu sindromul jocurilor pe televizor. Bineinteles, dupa ce mi s-a stricat pistolul am trecut la alte jocuri gen Mario, Tetris, Tank, Turtles Ninja si altele. Va suna cunoscut?

Ce vremuri, stateam ore bune in fata televizorului cu copii vecinilor, ei venind sa se joace pe rand ca eu aveam prioritate, eventual mai veneau cu casete “noutati”. Si acum simt mirosul transformatorului fierbinte dupa multe ore de stat in priza. Cand simteam ca miroase a ars ma opream, luam pauza 10 minute si o luam de la capat.  Si acum imi amintesc cand am terminat Mario, sa vezi chiote, urlaturi, era ceva inimaginabil. Dar, dupa ce mi s-a stricat de vreo 2 ori, am renuntat la jocul pe tv si mi-am luat altul asemanator cu tastatura colorata, deja evoluasem. Aici imi testam atentia cu jocuri gen “care scrie mai repede la tastatura”, au fost si ele de ajutor, cand am trecut la etapa urmatoare cu calculatorul s-au dovedit bune. Acum scriu repede datorita jocului sau messului.

Voi ce amintiri aveti legate de jocuri pe televizor si ce jocuri jucati atunci?

Advertisements

Read Full Post »

Butonul asta ce face?

In ultimele zile nu s-au intamplat foarte multe, in afara faptului ca a inceput scoala si ca incep sa cunosc persoane noi. Azi s-a intamplat totusi ceva. Destul de penibil amuzant sa zicem.

Trebuia sa ma duc in vizita la cineva. Si nu stiam foarte bine blocul, in orice caz am ajuns la destinatie, sanatoasa,fericita. Am intrat chiar si in scara, si urmeaza partea amuzanta.  Ma urc eu tot sanatoasa si fericita in lift. Inchid “usile”, si apas pe butonul 6.  In acest timp eu ma maimutaream linistita in oglinda pana cand s-a oprit liftul. Eu foarte increzatoare dau sa deschid usa, cand am deschis-o nu vedeam decat niste pereti..din “betoane”. Pentru 2 secunde am ramas putin blocata si in creierul meu deja imi imaginam cum incerc sa aflu numarul de la astia cu repararea lifturilor si cum vine un nene cu cascheta galbena in cap si-mi zice printr-o teava ceva sa nu ma isterizez ca ma scot ei in 2-3 ore. Daaar, de data asta n-am fost atat de paranoia cum sunt de obicei si am inchis usile. Moment in care liftul a inceput sa urce. Uraaa. Ies din lift sanatoasa, relativ fericita. Si sun la usa, si-mi deschide o tanti rujata cu o privire de genul “ ce vrei fetita, nu primim cu colindul“.

Eu raman nedumerita, si inca asteptam sa mi se zica sa intru, ma asteptam sa fie vreo ruda ceva..dar in acelasi timp ma uitam la decor si-mi dadeam seama ca am cam gresit adresa si ca trebuie sa-mi pun imaginatia mea foarte bolnava sa ma scot. Nu prea am nimerit-o, la care eu am intrebat-o daca nu stie unde locuieste “Alex” la care ea a dat din umeri si eu n-am avut incotro si am zis: ” ma scuzati greseala”. Pana la urma am dat de persoana la care vroiam sa ajung, trebuia sa apas pe numarul 5..so close. Era tare sa fac faze de copil mic si cand raspundea la usa sa ies din colt si sa fac: “Bau, ce faci”? Dar am fost calculata de data asta, dar se putea si invers..sa ma sperie ea pe mine si sa-mi raspunda la usa cu o masca de namol pe fata. Dar am nimerit destul de bine la tanti asta.

Cam atat cu liftul, voi ce intamplari ciudate in lift a-ti mai avut? Si aici nu ma refer la chestii “porno.avi” ci la chestii de genul sa latri din cand in cand, sa intrebi fiecare pasager daca poti sa apesi butonul in locul lor sau sa faci “ding” la fiecare etaj…

Read Full Post »

 

  Acum 3 luni venea vacanta “cu trenul din Franta”.  Au trecut vremurile alea fericite, tin sa va anunt ca Luni ,15 septembrie  2008 va incepe scoala. 

Voi va mai amintiti prima zi de scoala in clasa 1 ? Eu da:) Eram imbracata in uniforma albastra cu patratele cu sort si guler alb apretat, dresuri cu modele, coronita pe cap. Tipic invatamantului romanesc.  Sa nu uit, aveam si un buchet de flori in mana si eram pregatita sa invat alfabetul si propozitii gen “Ana are mere”, desigur eu copil perspicace stiam sa scriu si sa citesc de la 5 ani jumatate deci ma cam plictiseam la scoala cand ma luau cu “fa 6 liniute si 4 bastonase”. Cum sta treaba in ziua de azi? Pai prima zi de scoala la un copil din zilele noastre ar fi cam asa: plodul este adus cu masina , el este imbracat in ultimele tendinte si in urechi are niste casti, asculta muzica. Doar un lucru nu se schimba: emotiile. Copilul se integreaza repede in viitoarea clasa, vorbind despre jocuri pe calculatoare, ultimele desene de pe Jetix sau nu stiu de care reviste cu cadouri. Copilul nu mai e pregatit sa invete : “Ana are mere”, el este pregatit sa invete : “Ana are I-pod” si tot asa. Daca tot am evoluat, avem si un avantaj: nu ne mai adresam cu “Tovarasa profesoara”.

Tot acesti plozi dragalasi si inocenti din clasa 1, peste 8-9 ani o sa se filmeze in clasa cu telefonul in timp ce se dau cu capul de tabla, se bat sau fac diverse lucruri cu fetele.  Asta-i tot din ciclul evoluare:D

Si acum sa revenim la mine, eu maine imi cunosc noii colegi, m-am transferat la alt liceu Da! Cum ar trebui sa reactionez? O sa fiu calma si cu ranjetul specific mie  pe buze. Va urez un an bun cu cat mai multe note bune, absente motivate, distractie, etcetera etcetera.

Si acum sa analizam poza de mai sus: Mi se pare mie sau educatoarea a ales cel mai putin talentat elev la desen? In chenarul 1 cu textul: “Nu raspunde cand esti intrebat”, personajul arata foarte suspect: cap portocaliu cu o forma putin stabilita, nasul undeva prin frunte, ochi departati(probabil sufera de strabism). “Mainile” sunt cel mai suspecte, arata ca ghiarele unei gaini, 3 “degete” cu unghii la fiecare din fericire. In poza a 2a, corpul fetitei seamana cu un pahar care il foloseam eu la chimie, si se pare ca ii ies maini din par. In poza 3, nu prea seamana a fiinta umana, seamana cu o alga Amiba avand in vedere forma “burtii” . Poza 4, no comment, am eu imaginatia bolnava dar tot nu-mi dau seama ce-a vrut sa para.

In sfarsit, succes!

Read Full Post »

Si acum sa fiu in trend..sa vorbesc si eu despre agitatia creata de stirea precum ca maine 10 septembrie 2008 am putea muri.  Stirea se prezinta in felul urmator :

Cel mai grandios experiment ştiinţific de până acum se poate sfârşi apocaliptic, consideră contestatarii lui. Peste trei zile va fi pus în mişcare cel mai mare accelerator de particule din lume. Giganticul aparat electromagnetic (LHC) va produce o coliziune extrem de puternică între hadroni (particule elementare cu masă egală sau superioară protonilor, susceptibile de interacţiune nucleară), după cum precizează Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN). Dar energia rezultată din coliziune va fi de 14 Tera electron/volţi (TeV), putând să genereze „găuri negre“ artificiale care ar înghiţi Pământul, ba chiar şi întregul Univers.

Aham..destul de plictisitor la cata fizica stiu eu, cu siguranta am inteles totul. Dar am prins ideea.

Si acum ce-ar trebui sa fac? Sau cum sa reactionez? Sa-mi pun mainile in cap si sa alerg in toate partile? Neah. Sa vedem avantajele si dezavantajele:

Avantaje: – murim toti odata! YEEEEEEI!  Niciodata n-am suportat ideea de a muri si cineva ramane sa traiasca [-( egoista stiu.

– Nu mai cheltuim atatia bani pe sicrie, coliva si toate cele. Plus ca n-are cine ne mai inmormanta.

– Unii oameni s-ar purta mai frumos cu ceilalti, ar petrece ultimele momente cu persoanele dragi sau facand diverse lucruri interesante. Desigur, vor lua tzeapa cand a doua zi isi vor da seama ca n-au murit.

Dezavantaje: – Murim ( dezavantaj? )

– Nu reusim sa facem unele lucruri care ni le-am propus

– Nu ne impartasim/ marturisim inainte :)) ( asta-i zisa de Alex)

– Nu ne luam “la revedere” de la toate persoanele. Dar mai conteaza? din moment ce murim toti.

Cam atat spun eu. Care ar mai fi reactiile oamenilor? Pai hai sa ne imaginam asa. Tanti Geta deschide televizorul si o aude pe Esca cand spune ca o sa moara alaturi de toata lumea. Prima reactie? Nu crede. Se duce la Biserica, preotul la sfarsitul slujbei in timp ce predica aduce vorba despre fenomen. Si deodata isi da seama ca Esca avea dreptate! Valeuu, ce se face ea ? Se marturiseste/impartaseste desigur, isi scoate pantofii si hainele de moarte din sifonier. Da de pomana o sacosa de covrigi in timp ce pomeneste mortii, inclusiv pe ea si vrea sa auda neaparat la sfarsit :” Dumnezeu sa-i ierte”.

Alta varianta: Nenea Mitica afla de la radio minunata veste.  Incepe si-si face bagajele. Desigur, n-are pentru ce, dar pt orice eventualitate. Strange in valiza de la chiloti pana la bibelouri. A 2a zi, adica 11 septembrie ofteaza in timp ce-si scoate lucrurile din valiza si-si spune in sine: vai ce naiv sunt la cei 89 de ani ai mei.

Astea sunt doar doua variante. In orice caz,  punem pariu ca mai vorbim si joi?:D See ya :-h

Oare cei din Congo au aflat?

Read Full Post »