Stiti introducerea aia de la Viata Satului? Mereu mi-o amintesc cand ma duc la bunicamea la tara. De data asta a trebuit sa ma duc cu ocazia ca i s-a pus ei pata sa faca o pomana ca tot a murit strabunicamea acum 5 ani( si eu ma distram in excursie).
Nici n-am intrat bine pe poarta ca in secunda doi eram privita de 70 de babe si mosi. M-am asezat si eu ca omul la masa, nu bag in gura prima maslina ca deja incep: ” A cui o fi asta?” “Daaa ma-sa intreaga, bucatica taiata!”
Buun. Mai mananc o maslina; Se gaseste alta sa-mi aduca aminte cat de rea eram cand eram mica: ” Ptiu sa nu te deochi! Mai tii minte cand te leganam pe picioare si-ti schimbam scutecu? Nuu, nu mai tii minte! Cum fa nu ma mai tii minte?”
Advice: Fiti atenti la pahare, nu ca varamea care a incurcat paharu si a baut din paharul babei. Nu vreti sa stiti cum reactioneaza!
A urmat intalnirea cu toate rudele, stiute sau nestiute si concluzia ca toate rudele mele au ochii albastri mai putin eu. Totodata ajungi la concluzia ca un unchi de-al tau pe care l-ai vazut pentru prima oara e foarte zgarcit din moment ce tie iti da 10 lei si altui copchil de 2 ani care nu scoate nici macar cuvantul “caca” ii da 1 milion. Am zis ca-mi sta busola! Ce dracu stie sa faca un copchil de 2 ani cu o hartie albastra de 1 milion? Alooo, pampers scrie pe el.
Mai sunt si babele alea obsedate dupa coliva. De exemplu mama dormea linistita dupa o noapte plina de facut sarmale si intra o baba disperata, tranteste tare usa si tipa: ” Fa unde-i coliva aia?” La care mama a dat din umeri. Eu sigur saream la gatul ei si-i spuneam ca urmatoarea coliva care o s-o mananc o sa fie de la inmormantarea ei.